Pe la 4.30 dimineata am ajuns, in cele din urma, pe taram grecesc, tot prin Serres. 
Din fericire, grecii tocmai dadusera in folosinta, de vreo 2-3 saptamani, o autostrada nou-nouta, superba, A2. Desi drumul taie o regiune muntoasa foarte spectaculoasa, Epirul, am ajuns in Igoumenitsa, de unde trebuia sa luam ferryboat-ul, pe la 9.30. Nu cred ca vom
avea vreodata in Romania un drum atat de bine facut, cu tuneluri de 3-4 kilometri direct prin munti, cu viaducte impresionante si o suprafata ca hartia (alo, Berceanu & compania, se aude?)... In ciuda autostrazii, care ar fi imbiat orice sofer sa "dea blana", baietii de la Christian Tour nu au depasit viteza regulamentara de 90 km/h (mai bine asa decat altfel).
Din fericire, grecii tocmai dadusera in folosinta, de vreo 2-3 saptamani, o autostrada nou-nouta, superba, A2. Desi drumul taie o regiune muntoasa foarte spectaculoasa, Epirul, am ajuns in Igoumenitsa, de unde trebuia sa luam ferryboat-ul, pe la 9.30. Nu cred ca vom
avea vreodata in Romania un drum atat de bine facut, cu tuneluri de 3-4 kilometri direct prin munti, cu viaducte impresionante si o suprafata ca hartia (alo, Berceanu & compania, se aude?)... In ciuda autostrazii, care ar fi imbiat orice sofer sa "dea blana", baietii de la Christian Tour nu au depasit viteza regulamentara de 90 km/h (mai bine asa decat altfel).In Igoumenitsa, am ratat la mustata ferryboat-ul de 9.30, asa ca am mai pierdut o ora asteptandu-l pe urmatorul. In fine, am pornit spre Corfu imbarcati pe albastrul Aheos, iar marea si peisajele ne-au facut imediat sa uitam toata oboseala de pe drum. 
Calatoria pe mare a durat cam o ora si jumatate, iar spre final am putut admira din larg fortaretele si casele venetiene din Corfu Town, capitala insulei.
Calatoria pe mare a durat cam o ora si jumatate, iar spre final am putut admira din larg fortaretele si casele venetiene din Corfu Town, capitala insulei. 
Dupa debarcare, a urmat o calatorie de 45 de minute greu de suportat pentru cei cu stomacul sensibil. Am fost dusi in statiunea noastra, Agios Georgios (Sfantul Gheorghe, pe romaneste), cu un autobuz condus de un localnic pentru ca autocarul nu incapea pe toate drumurile din insula. Fiind, practic, un masiv muntos aruncat in mare, cel putin in partea de nord, Corfu e plina de drumuri cu serpentine, cu numeroase curbe in ac de par, pante si rampe. Prin multe sate, drumul nu are decat o singura banda pe care abia incape un autobuz. Gratie priceperii soferului, grecul Yannis, am ajuns cu bine in statiune.Ca o paranteza, noi am ajuns mai repede in Agios Georgios decat prietenii nostri care au ales sa vina in Corfu cu avionul si au platit aproape dublu pentru sejur. Desi au aterizat in capitala insulei pe la 12, autobuzul care i-a adus in statiune a facut peste 4 ore pana la hotel, pentru ca s-a oprit de mai multe ori sa lase turisti si in alte locuri... Drumul a fost greu mai ales pentru doi din prietenii nostri, care erau cu fetita lor de 2 ani. Fetitei i s-a facut rau din cauza serpentinelor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu